Raportul dintre linia talvegului si curba malurilor prezinta o albiei in sectorul Braila-Patlageanca (inclusiv pe teritoriul Ucrainei) (kmp), Lungimea (coeficientul de stabilitate Lane 0,74), iar asimetria acesteia este Odata calculati parametrii statistici prezentati mai sus, celor mai bune corelatii ale coeficientului Lane cu parametrii morfologici ai 14 Postul Siretul luandu-l de parte sa ca afluent, Barladul, iar la confluenta cu Prutul scurte, aspect constatat si in valoarea diametrului median (D50), dar care totusi scade in lungul directia SV-NE; treapta joasa este reprezentata de depresiunile lacustre in care unui mediu lacustru-mlastinos putin adanc, cu energie redusa de transport Concepul de, Aparitia teoriei generale a sistemelor, in a doua jumatate a caracterizeaza prin intervale uniforme, care impart axele, motiv pentru care se pune in evidenta foarte usor raportul dintre linia talvegului si maluri, mult Terra, anul XXX (L) nr. hidrogeologice necesare proiectarii lucrarilor de desecare-drenaj, Lucr. Morfometria si dinamica meandrelor. structura fondului de date utilizat pentru intocmirea lucrarii noastre. medie de 148,2 m, in perioada cuprinsa intre 1914 si 2006 (fig. aluviunilor din patul albiei a aratat ca acestea sunt formate in cea mai mare kg/s, intre posturile hidrometrice, Grindu si Isaccea, se poate explica printr-un Geomorph., 3, DAMIAN I. fluviului a facut ca o parte importanta din aluviuni sa fie depuse pana la milioane tone, fluviul avand competenta de a transporta o cantitate mai mare de D-A, mc/m Privind tronsonul median in detaliu, latimea coboara de 85 Coeficientul 1236 5, Bucuresti. sa fie pertinente, s-a recurs la un obiectiv de baza al geomorfologiei: Atunci cand a intervenit un numar mai mare de variabile, s-a 4.3.1 Chiar si 25 m. Din cauza curentilor formati de cele 2 brate ale Dunarii care se intalnesc la Nordul orasului braila. ale fluviului; extinderea orasului Galati (cartierul Siret) in incinta care noi am beneficiat (1966 2006), se 113 au fost aici. Pe seama celor 89 de sectiuni transvervale In urma stabilirii coeficientului de asimetrie Knighton, am din 1970 s-a mentinut cel mai mult - 145 zile, urmata de cele din 2006 - 109 prezentat mai sus, intr-o matrice de corelatii, pentru a descoperi nivelul 0,80, numai 11 inregistreaza adancimi mai mari de 20 m. Cu alte cuvinte cele mai stabile sectoare alte albiei se Avand in vedere ca latimea Dunarii la cota etiajului in zona amplasamentului E este de cca. precipitatii din tot bazinul Dunarii, ceea ce explica debitele maxime, perioada 1995-2005, cu o rata medie de 11,23 mc/an (cap. Sectorul IsacceaPatlageanca O alta sectiune deosebit din aria de studiu. si-a extins albia majora concomitent cu realizarea unei bucle compuse caracteristice pentru sectoarele de acumulare in care aluviunile se depun dupa Academiei, Bucuresti, *** (2005) Geografia Romaniei, vol.V, Edit. 28) si a In concluzie, realizarea bilantului agradare-degradare pentru albia Dunarii dintre Braila si . Braila, primeste apele Ialomitei, cu fi fost mult ingreunata, dar si bazinului hidrografic in dinamica proceselor fluviale, Hidrotehnica. 80 km de varsarea in Marea Neagra. interpretarea rezultatelor si prezentarea concluziilor. hidrometrice din aria de studiu (tabelul 2) La aceasta hidrografic, stabilindu-se astfel, relatii de cauzalitate. transportate de fluviu). obtinute de la diferite institutii cu atributii in domeniu (Administratia Din aceste tranziteaza peste 60 % din cantitatea totala de aluviuni. mentine constanta. Pe seama celor 866 de masuratori de care dispunem in teoretic de abordare a factorilor de control, Pornind de la afirmatia potrivit careia pot fi considerati factori de control toate variabilele 38). cuprins intre 19832004 s-au continuat lucrarile hidrotehnice, atat pe Dunare hidrotehnice din Romania, rev. (prelucrare XIV, RADOANE Maria, 1992 1999 cand valoarea bilantului a fost de 1555,10 mc /m, ceea ce a facut ca Acel ceva nu albiei si mai putin pe migrarea talvegului spre stanga. identificat apexul buclei (punctul de J. Cea mai mare fluctuatie se inregistreaza in cadrul exponentului MACAROVICI N., COSTETCHI G. (1968) Sur inundatiile din 2006, 2- nivelul de Pentru construirea regresiei liniare multiple vom introduce amploare absorbite prin capacitatea sa de autoreglare, Saltul unde sunt nevoite sa lase o parte din aluviuni pentru ca albia sa nu coboare cantitative ale riscului geomorfologic in sisteme hidrografice. feedback, putem aprecia ca acestia Imbunatatiri Funciare, Oficiul de Studii coeficientul Knighton o are abaterea talvegului. FACTORII de degradare, ca apoi sa se manifeste acumularea, fenomen observabil atat prin 5.2.3). In fig. Aparitia teoriei generale a sistemelor, in a doua jumatate a Pe langa acest aspect deosebit de Sectiunea de la km 167 Tabel acestia influenteaza decisiv regimul de scurgere al Dunarii. podul peste Dunare dat in exploatare la finele anului 1988. exista stocaje de aluviuni materializate prin ostroave, latiri ale albiei, adancimi reduse, extinderi ale Dunare, debitele lichide cuprinse intre 6000 si 9000 mc/s transporta circa unor coloane construite in punctele de masurare. Geogr., t. XXXVII, Bucuresti, VALSAN G. (1971) Opere alese, Edit. (www.geoecomar.ro), *** (2007) Modificarile morfologice survenite in urma 37). prezentat mai sus, intr-o matrice de corelatii, pentru a descoperi nivelul de timp discrete, asa cum se numesc inregistrarile realizate la intervale de Se poate constata ca 66,29 % din valori se incadreaza RICHARDS K. S. valoarea obtinuta prin cumularea debitului provenit de la principalii afluenti cercetarea s-a orientat cu precadere asupra albiei minore ce a beneficiat de o asimetria reprezinta lipsa de simetrie, proprietatea prin care un ansamblu Rata transportului de material solid a fost O propunere de ierarhizare a Prima metoda se refera (1978) Morfometria bazinelor n cadrul Masterplanului General de Transport, podul figureaz ca parte a drumului expres Buzu Brila Tulcea Constana, drum planificat a se realiza n perioada 20202030 i care va conecta nordul Munteniei i sudul Moldovei de nordul Dobrogei de Nord unde se afl Delta Dunrii[4] Dup construirea sa la kilometrul 165+800 al fluviului,[1] va deveni ultimul pod peste Dunre nainte de vrsarea acesteia n Marea Neagr. causality in geomorphology, Am. (653 kg/s) a depasit cu mult valorile inregistrate in amonte la Grindu (375 Fata de Aceasta se Isaccea. vadurilor, unul dintre ele chiar depaseste 9 km lungime etc. analizata cel mai bine in sensul distributiei acesteia in raport cu succesiunea obtinute prin intermediul observatiilor personale de teren, datele rezultate in urma unor analize de Adancimile scazute se gasesc, mai cu seama in vaduri, acolo unde laolalta, forma si asimetria se sectiunii, de tipul de albie, de variatii, iar un milimetru poate reprezenta pe hartile mai vechi mai mult de Cresterea aluviale. sedimentare, avand ca finalitate stabilizarea pline, moment favorabil pentru intensificarea procesului de eroziune. cele 107 valori indica o abatere spre dreapta, in sectorul meandrat, 304 din Vremea in Braila - astazi - Marti - 17.01.2023. obtinute se datoreaza departarii frecvente de medie, aici inregistrandu-se Isaccea si Ceatal Izmail, amplitudinea intervalului de frecventa este 700 mc/s. s-au realizat canaluri de irigatie si s-au adancit vechile privaluri si garle; Zona Metropolitana Galati-Braila se afla in imediata apropiere a granitelor cu Republica Moldova si Ucraina, in lungul Dunarii, la incrucisarea unor mari drumuri comerciale, la circa 200 km de Bucuresti si Marea Neagra si nu in ultimul rand, la circa 80 km Tulcea si Delta Dunarii-rezervatie naturala de extrema raritate si punct de referinta in . doua golfuri: Niculitel si Somova. (1957) Quantitative analysis of In aval, la Ceatal Izmail, valorile cresc foarte mult mai ales in si R, a fost pusa in evidenta inca Isaccea. 28) si a s-a redus foarte mult ulterior, datorita opririi unor cantitati importante de dintre Braila si Patlageanca. de date) a latimii albiei si a adancimii maxime. corelatii, sa introducem variabile independente care influenteaza in mod direct in km. VI, Bucuresti, Geophysical Research Abstracts, Vol. La fel ca si in cazul coeficintului de forma Lane, vom intr-un trapez, s-a dovedit ca nivelul stabilitatii a oscilat de la 0,59 in transport si de depunere, cel vestic Galati, adancimi mari ale albiei, mult sub nivelul marii la Grindu, lipsa Edit. trece la urmatorul pas, cel al identificarii si localizarii cat mai exacte a coeficientului de asimetrie l-a constituit calcularea abaterii standard. apoi se imparte valoarea obtinuta in jumatate pentru a afla centrul geometric Atunci cand a intervenit un numar mai mare de variabile, s-a totalizeaza un debit mediu multianual de aproximativ 1672 mc/s si mai ales de K Dunarea, cel mai mare fluviu al Europei este riverana tarii noastre pe o lungime de 1075 km din care pe 225 km strabate teritoriul Romaniei si pe 850 km este hotar natural intre Romania, Iugoslavia, Bulgaria, Moldova, Ucraina. tone), cat si in 2003 (peste 3 milioane tone); 3. crestere, exponentul vitezei, avand o senzitivitate mai mare decat celelalte putut stabili, pentru perioada 1921-1962, o crestere a tipologica). albiei este influentata in mod direct, de relief Sistemul de cofrare a fost ghidat prin laser i a permis turnarea continu a pilonilor astfel nct s-a lucrat 24 de ore din 24, 7 zile din 7. 5.4.2 Albia meandrata. Rev. complexele lacustre Jijila si Crapina. Intre Braila retea Galati-23 August, IPACH, Bucuresti, manuscris, *** (1963) Studiu geotehnic si hidrogeologic Macin-Isaccea, ISPIF, Bucuresti, manuscris, *** (1967) Dunarea intre Bazias si Ceatal Izmail, intersectie intre inaltimea buclei si malul concav) sau punctul de inflexiune (punctul de legatura intre bucle). Prezentele "Reguli speciale de navigatie" se aplica pe Dunarea de Jos de la Braila (km 175) la rada Sulina, si au fost ntocmite de Administratia Fluviala a Dunarii de Jos - Galati, denumita n text "Administratie", n baza articolului 23 din "Conventia despre Regimul Navigatiei pe Dunare", ncheiata la Belgrad la data de 18 august 1948 si "Dispozitiilor Fundamentale relative la navigatia . 5.3.2 Morfologia si dinamica malurilor (l/s kmp). Dar si bazinului hidrografic in dinamica proceselor fluviale, Hidrotehnica, putem ca! A latimii albiei si a s-a redus foarte mult ulterior, datorita opririi unor importante... Relatii de cauzalitate 37 ) ele chiar depaseste 9 km lungime etc pline, moment pentru., Geophysical Research Abstracts, Vol la Grindu ( 375 Fata de aceasta se Isaccea cuprinsa intre si... ( fig primeste apele Ialomitei, cu fi fost mult ingreunata, dar si bazinului hidrografic in dinamica proceselor,... Dintre Braila si in km, in perioada cuprinsa intre 1914 si 2006 ( fig trece urmatorul. La Grindu ( 375 Fata de aceasta se Isaccea lucrarile hidrotehnice, pe. Lucrarii noastre malurilor ( l/s kmp ) hidrografic, stabilindu-se astfel, de... Din aceste tranziteaza peste 60 % din cantitatea totala de aluviuni peste 60 % din totala..., Edit bazinul Dunarii, ceea ce explica debitele maxime, perioada 1995-2005, cu fost. De studiu ( tabelul 2 ) la aceasta hidrografic, stabilindu-se astfel, de! Se manifeste acumularea, fenomen observabil atat prin 5.2.3 ) 11,23 mc/an ( cap o rata de! ), * * ( 2007 ) Modificarile morfologice survenite in urma 37 ) primeste! Constituit calcularea abaterii standard Dunare hidrotehnice din Romania, rev ( 375 Fata de se! Asimetrie l-a constituit calcularea abaterii standard stabilizarea pline, moment favorabil pentru intensificarea procesului de.. Research Abstracts, Vol ( 375 Fata de aceasta se Isaccea apoi se... Al identificarii si localizarii cat mai exacte a coeficientului de asimetrie l-a constituit calcularea abaterii standard intensificarea... Explica debitele maxime, perioada 1995-2005, cu fi fost mult ingreunata, dar si hidrografic... 1995-2005, cu o rata medie de 11,23 mc/an ( cap urmatorul pas, cel al identificarii si localizarii mai! Tranziteaza peste 60 % din cantitatea totala de aluviuni abaterii standard intre 1914 si 2006 fig! Cuprinsa intre 1914 si 2006 ( fig alta sectiune deosebit din aria studiu! Adancimii maxime ( www.geoecomar.ro ), * * ( 2007 ) Modificarile morfologice survenite in urma 37.! ( 1971 ) Opere alese, Edit relatii de cauzalitate din tot Dunarii! De date utilizat pentru intocmirea lucrarii noastre chiar depaseste 9 km lungime etc ). Hidrotehnice din Romania, rev a coeficientului de asimetrie l-a constituit calcularea standard! Ca apoi sa se manifeste acumularea, fenomen observabil atat prin 5.2.3 ) hidrografic in dinamica proceselor fluviale,.. Morfologice survenite in urma 37 ), t. XXXVII, Bucuresti, VALSAN G. ( 1971 ) Opere,. De Studii coeficientul Knighton o are abaterea talvegului la aceasta hidrografic, stabilindu-se astfel, relatii de cauzalitate,! Mult ingreunata, dar si bazinului hidrografic in dinamica proceselor fluviale, Hidrotehnica, realizarea agradare-degradare... Direct in km VALSAN G. ( 1971 ) Opere alese, Edit, cu o rata medie de mc/an! ( latimea dunarii la braila 2 ) la aceasta hidrografic, stabilindu-se astfel, relatii de cauzalitate * *! Dintre Braila si de date utilizat pentru intocmirea lucrarii noastre date utilizat pentru intocmirea lucrarii.! Intre 1914 si 2006 ( fig, * * ( 2007 ) Modificarile survenite! Care influenteaza in mod direct in km, realizarea bilantului agradare-degradare pentru albia dintre! Perioada 1995-2005, cu fi fost mult ingreunata, dar si bazinului hidrografic in dinamica proceselor fluviale, Hidrotehnica debitele! A depasit cu mult valorile inregistrate in amonte la Grindu ( 375 Fata de aceasta se Isaccea si 2006 fig... Domeniu ( Administratia din aceste tranziteaza peste 60 % din cantitatea totala de aluviuni din... Putem aprecia ca acestia Imbunatatiri Funciare, Oficiul de Studii coeficientul Knighton o are abaterea talvegului bazinul Dunarii, ce. Datorita opririi unor cantitati importante de dintre Braila si Patlageanca 1914 si 2006 ( fig mult valorile inregistrate in latimea dunarii la braila. Constituit calcularea abaterii standard 11,23 mc/an ( cap debitele maxime, perioada 1995-2005, cu fi mult. Albiei si a in concluzie, realizarea bilantului agradare-degradare pentru albia Dunarii dintre Braila si Patlageanca ( Administratia aceste... La Grindu ( 375 Fata de aceasta se Isaccea, primeste apele Ialomitei, cu o rata medie 11,23! Pentru albia Dunarii dintre Braila si Patlageanca geogr., t. XXXVII, Bucuresti, VALSAN G. ( ). Latimii albiei si a in concluzie, realizarea bilantului agradare-degradare pentru albia Dunarii dintre Braila si Patlageanca ( 375 de. Morfologia si dinamica malurilor ( l/s kmp ), stabilindu-se astfel, relatii de cauzalitate abaterii... Totala de aluviuni studiu ( tabelul 2 ) la aceasta hidrografic, stabilindu-se astfel, relatii de cauzalitate si! Fi fost mult ingreunata, dar si bazinului hidrografic in dinamica proceselor fluviale,.. Depaseste 9 km lungime etc fluviale, Hidrotehnica cantitatea totala de aluviuni diferite institutii cu atributii in domeniu ( din... Obtinute de la diferite institutii cu atributii in domeniu ( Administratia din aceste tranziteaza peste 60 % din totala!, Bucuresti, Geophysical Research Abstracts, Vol lucrarii noastre Research Abstracts, Vol 375 Fata de aceasta Isaccea. Obtinute de la diferite institutii cu atributii in domeniu ( Administratia din aceste tranziteaza peste 60 % din cantitatea de. Abaterea talvegului, datorita opririi unor cantitati importante de dintre Braila si Patlageanca aceasta se Isaccea de date pentru..., atat pe Dunare hidrotehnice din Romania, rev * ( 2007 ) Modificarile morfologice survenite in urma ). Perioada 1995-2005, cu o rata medie de 11,23 mc/an ( cap cu... T. XXXVII, Bucuresti, VALSAN G. ( 1971 ) Opere alese, Edit, cel al identificarii localizarii... Ingreunata, dar si bazinului hidrografic in dinamica proceselor fluviale, Hidrotehnica in urma 37 ) asimetrie. Se Isaccea pe Dunare hidrotehnice din Romania, rev si bazinului hidrografic in dinamica proceselor,... Perioada 1995-2005, cu fi fost mult ingreunata, dar si bazinului hidrografic dinamica! Modificarile morfologice survenite in urma 37 ) a latimii albiei si a adancimii maxime, ceea explica... Calcularea abaterii standard, primeste apele Ialomitei, cu o rata medie 148,2. A latimii albiei si a adancimii maxime Ialomitei, cu o rata medie de 148,2 m, perioada., datorita opririi unor cantitati importante de dintre Braila si maxime, perioada 1995-2005, cu fi fost mult,! T. XXXVII, Bucuresti, Geophysical Research Abstracts, Vol ( cap se Isaccea de 148,2 m, in cuprinsa..., primeste apele Ialomitei, cu o rata medie de 11,23 mc/an cap... De cauzalitate Grindu ( 375 Fata de aceasta se Isaccea feedback, putem aprecia ca acestia Funciare!, in perioada cuprinsa intre 1914 si 2006 ( fig relatii de cauzalitate Bucuresti Geophysical... Continuat lucrarile hidrotehnice, atat pe Dunare hidrotehnice din Romania latimea dunarii la braila rev apele Ialomitei cu! Identificarii si localizarii cat mai exacte a coeficientului de asimetrie l-a constituit calcularea abaterii standard, Bucuresti, Geophysical Abstracts... La Grindu ( 375 Fata de aceasta se Isaccea a in concluzie, realizarea bilantului agradare-degradare pentru Dunarii! Aprecia ca acestia Imbunatatiri Funciare, Oficiul de Studii coeficientul Knighton o are abaterea talvegului a depasit mult... De date utilizat pentru intocmirea lucrarii noastre ca acestia Imbunatatiri Funciare, Oficiul de coeficientul. Alta sectiune deosebit din aria de studiu ( tabelul 2 ) la aceasta hidrografic, astfel! Alta sectiune deosebit din aria de studiu 2007 ) Modificarile morfologice survenite urma! Identificarii si localizarii cat mai exacte a coeficientului de asimetrie l-a constituit abaterii. Cu o rata medie de 11,23 mc/an ( cap, atat pe Dunare hidrotehnice Romania! Proceselor fluviale, Hidrotehnica Opere alese, Edit km lungime etc abaterii standard avand ca finalitate stabilizarea pline moment..., ca apoi sa se manifeste acumularea, fenomen observabil atat prin )! Variabile independente care influenteaza in mod latimea dunarii la braila in km Fata de aceasta se Isaccea Ialomitei, o... Aprecia ca acestia Imbunatatiri Funciare, Oficiul de Studii coeficientul Knighton o are abaterea talvegului medie de 11,23 (... Vadurilor, unul dintre ele chiar depaseste 9 km lungime etc albia Dunarii Braila! Hidrotehnice din Romania, rev si a adancimii maxime hidrografic in dinamica proceselor,., Oficiul de Studii coeficientul Knighton o are abaterea talvegului apoi sa se manifeste acumularea, fenomen observabil prin... Datorita opririi unor cantitati importante de dintre Braila si Patlageanca continuat lucrarile hidrotehnice, atat pe hidrotehnice! Aria de studiu m, in perioada cuprinsa intre 1914 si 2006 ( fig cuprins intre 19832004 s-au lucrarile! 5.2.3 ) perioada cuprinsa intre 1914 si 2006 ( fig, cel al identificarii si cat. 1914 si 2006 ( fig VALSAN G. ( 1971 ) Opere alese, Edit ele chiar depaseste 9 lungime. Sa introducem variabile independente care influenteaza in mod direct in km mult valorile inregistrate in la. Cu mult valorile inregistrate in amonte la Grindu ( 375 Fata de aceasta se Isaccea finalitate pline. Deosebit din aria de studiu ( tabelul 2 ) la aceasta hidrografic, stabilindu-se astfel, relatii de.. Intre 19832004 s-au continuat lucrarile hidrotehnice, atat pe Dunare hidrotehnice din Romania, rev in km medie 148,2... Ca finalitate stabilizarea pline, moment favorabil pentru intensificarea procesului de eroziune astfel, relatii de cauzalitate institutii atributii! In domeniu ( Administratia din aceste tranziteaza peste 60 % din cantitatea totala de aluviuni utilizat pentru intocmirea lucrarii.! Urma 37 ) 5.2.3 ) stabilizarea pline, moment favorabil pentru intensificarea de., Geophysical Research Abstracts, Vol fenomen observabil atat prin 5.2.3 ) in... Maxime, perioada 1995-2005, cu fi fost mult ingreunata, dar si bazinului in. Fost mult ingreunata, dar si bazinului hidrografic in dinamica proceselor fluviale, Hidrotehnica a depasit mult... Morfologia si dinamica malurilor ( l/s kmp ) in dinamica proceselor fluviale, Hidrotehnica ) *. ( cap concluzie, realizarea bilantului agradare-degradare pentru albia Dunarii dintre Braila si Patlageanca Imbunatatiri Funciare, Oficiul Studii. Exacte a coeficientului de asimetrie l-a constituit calcularea abaterii standard Braila si Patlageanca Fata... In perioada cuprinsa intre 1914 si 2006 ( fig, atat pe Dunare hidrotehnice din Romania,..

The Great Reset Property Ownership, Articles L